CONSILIUL LEGISLATIV

Aviz nr. 581 / 2017

Dosar nr. 638 / 2017

AVIZ

referitor la proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr.89/2000 privind unele măsuri pentru autorizarea operatorilor şi efectuarea înscrierilor în Arhiva Electronică de Garanţii Reale Mobiliare şi pentru completarea Legii nr.71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr.287/2009 privind Codul civil

Analizând proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr.89/2000 privind unele măsuri pentru autorizarea operatorilor şi efectuarea înscrierilor în Arhiva Electronică de Garanţii Reale Mobiliare şi pentru completarea Legii nr.71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr.287/2009 privind Codul civil, transmis de Secretariatul General al Guvernului cu adresa nr.164 din 19.07.2017,

CONSILIUL LEGISLATIV

În temeiul art.2 alin.(1) lit.a) din Legea nr.73/1993, republicată şi art.46(2) din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Consiliului Legislativ,

Avizează favorabil proiectul de lege, cu următoarele observaţii şi propuneri:

1. Proiectul de lege are ca obiect modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr.89/2000 privind unele măsuri pentru autorizarea operatorilor şi efectuarea înscrierilor în Arhiva Electronică de Garanţii Reale Mobiliare, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.298/2002, cu modificările şi completările ulterioare. Potrivit Expunerii de motive, intervenţiile legislative vizează eficientizarea sistemului de publicitate mobiliară, prin măsuri precum armonizarea cu dispoziţiile noului Cod civil, a noului Cod de procedură civilă şi a noului Cod de procedură penală, reglementarea formării profesionale a personalului specializat care deserveşte activitatea de înregistrare în Arhiva Electronică de Garanţii Reale Mobiliare, extinderea sferei persoanelor care pot solicita înregistrarea în arhivă a avizelor de înscriere, reglementarea răspunderii contravenţionale a operatorilor şi agenţilor împuterniciţi ai acestora, precum şi modificarea sistemului actual de asigurare profesională, astfel încât să acopere activitatea de operare în arhivă.

Totodată, se preconizează completarea Legii nr.71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr.287/2009 privind Codul civil, cu modificările şi completările ulterioare, cu un nou articol, respectiv art.209¹, prin care se stabileşte că rezerva dreptului de proprietate, având ca obiect bunuri destinate exportului, se constituie şi se transferă în condiţiile prevăzute de legea statului exportator sau, după caz, de legea aleasă de părţile contractante

Prin conţinut şi obiectul de reglementare, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, iar în aplicarea dispoziţiilor art.75 alin.(1) din Constituţia României, republicată, prima Cameră sesizată este Senatul.

2. Semnalăm că un proiect de lege, având conţinut similar, a fost transmis Consiliului Legislativ, spre avizare, de Secretariatul General al Guvernului cu adresa nr.233 din 31.10.2016, fiind emis avizul favorabil, cu observaţii şi propuneri, nr.1087/02.11.2016. Menţionăm că respectivul proiect a fost clasat prin Hotărârea Biroului Permanent al Senatului din data de 27.12.2016, în temeiul prevederilor art.63 alin.(5) din Constituţia României, republicată.

Totodată, menţionăm că o propunere legislativă cu obiect similar de reglementare a fost transmisă de Secretarul General al Senatului cu adresa nr.B221 din 7.06.2017, Consiliul Legislativ formulând avizul negativ nr.514/5.07.2017, pentru motive de neconstituţionalitate a unor texte care nu se regăsesc în prezenta formă. Această propunere se află înregistrată la Senat pentru dezbatere.

Având în vedere faptul că la redactarea prezentului proiect nu au fost luate în considerare unele observaţii şi propuneri formulate în avizele menţionate mai sus, le reiterăm.

3. Prin raportare la ansamblul modificărilor şi completărilor propuse, menţionăm că, potrivit prevederilor art.61 alin.(1) din Legea nr.24/2000, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, modificarea sau completarea unui act normativ este admisă numai dacă nu se afectează concepţia generală ori caracterul unitar al acelui act sau dacă nu priveşte întreaga ori cea mai mare parte a reglementării în cauză; în caz contrar actul se înlocuieşte cu o nouă reglementare, urmând să fie în întregime abrogat. Întrucât prezenta propunere cuprinde un număr de 48 intervenţii de modificare şi completare a actului de bază, iar acesta conţine 35 de articole, ar fi fost indicată abrogarea Ordonanţei Guvernului nr.89/2000 şi înlocuirea acesteia cu o nouă reglementare.

4. În privinţa soluţiilor cuprinse în prezenta propunere, subliniem că nu se respectă art.6 alin.(1) şi 36 alin.(1) din Legea nr.24/2000, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, care prevăd că proiectul de act normativ trebuie să instituie reguli necesare, suficiente şi posibile care să conducă la o cât mai mare stabilitate şi eficienţă legislativă.

Multe texte sunt redate într-un stil imprecis, incoerent, fiind folosite noţiuni confuze, susceptibile de mai multe interpretări şi care afectează concepţia generală a reglementării. Totodată, unele texte sunt redate într-un limbaj tehnic, care necesită cunoştinţe de specialitate.

5. Din punct de vedere terminologic, observăm, că multe dintre dispoziţii nu se caracterizează prin unitate, aşa cum prevede art.37 din Legea nr.24/2000, aceeaşi noţiune fiind exprimată variat. Spre exemplu:

- se utilizează alternativ denumirea „Registrul Naţional de Publicitate Mobiliară” (pct.2, pct.6), precum şi substantivul „Registru” (pct.3, pct.7);

- la art.I pct.17, referitor la art.12² alin.(1), semnalăm o lipsă de unitate terminologică cu art.I pct.2, în ceea ce priveşte art.1 alin.(1) lit.b) unde se precizează că se înregistrează „avizele de înscriere” şi art.I pct.11, referitor la art.6, unde se prevede dreptul de a efectua „înregistrarea avizelor”. Menţionăm că în tot cuprinsul proiectului de lege sunt folosite ambele expresii, neînţelegându-se dacă se înregistrează formulare de aviz sau avize de înscriere ori sunt două operaţiuni diferite;

- la art.I pct.18 referitor la art.13 alin.(2), se face vorbire despre „cererea de autorizare”, iar la art.I pct.20, referitor la art.15 alin.(1), este folosită, cu acelaşi înţeles, sintagma „cererea de acordare a autorizaţiei”;

- la art.I pct.21, referitor la art.15 alin.(1²) unde se foloseşte expresia „se respinge cererea de autorizare”, iar la alin.(1³) se foloseşte, cu acelaşi sens, expresia „refuzul acordării autorizaţiei”.

- la art.I pct.38 referitor la art.24 alin.(12) şi (13), unde sunt folosite cu acelaşi sens, expresiile „taxă de înscriere în Registru” şi „taxelor de înregistrare în Registru”.

Tot referitor la terminologie, exemplificăm cu unele exprimări neadecvate contextului sau limbajului normativ, care generează dificultăţi de înţelegere, afectând claritatea şi predictibilitatea normelor:

- sintagma „să garanteze profesional pentru”, de la art.I pct.28 referitor la art.19 alin.(1), în locul formulării corecte „să răspundă civil profesional, garantând pentru”. Precizăm că la alin.(5) se face vorbire despre răspunderea civilă, dar textele propuse alin.(1) şi (3) nu au o formulare proprie terminologiei juridice din domeniile răspunderii civile şi al asigurărilor.

-  sintagma „accesul se va debloca”, de la art.I pct.30 referitor la art.20 alin.(3).

6. La partea dispozitivă a art. I pct.1, pentru rigoarea exprimării, sugerăm ca din sintagma „Titlul Ordonanţei se modifică ..” să fie eliminat termenul „Ordonanţei”, ca superfluu.

7. La art.I pct.8, în ceea ce priveşte textul propus pentru art.3 alin.(2) lit.g), cu referire la Legea nr.21/1996, după termenul „republicată” se va introduce sintagma „cu modificările şi completările ulterioare”.

8. La art.I pct.12, în textul propus pentru art.10, cu referire la Legea nr.656/2002, sintagma „cu modificările ulterioare” se va înlocui cu sintagma „cu modificările şi completările ulterioare”, observaţie valabilă pentru toate situaţiile similare privind acest act normativ.

9. La art.I pct.18, semnalăm că în textul de lege lata al art.13 este prevăzută diferenţiat autorizarea operatorilor persoane fizice şi juridice, pe când în prezenta propunere se încearcă o unificare a condiţiile de autorizare, deşi unele dintre cerinţe nu se pot aplica persoanelor fizice - cele de la art.13 alin.(1) lit.b) şi o parte de la lit.a). Prin urmare, apreciem că textul propus conduce la dificultăţi de interpretare şi aplicare.

10. La partea dispozitivă a art.I pct.29, pentru rigoarea exprimării, sintagma „se introduce un alineat nou” se va reda sub forma „se introduce un nou alineat”: Reiterăm această observaţie pentru toate situaţiile când se prevăd introducerea de noi alineate în cadrul unui articol.

11. Modificarea propusă la art.I pct.30 referitor la art.20 alin.(3) face vorbire despre „dovada constituirii garanţiei suplimentare”, garanţie suplimentară a cărei constituire este prevăzută în textul în vigoare de la art.20 alin.(2), dar nu mai există în forma modificată prin prezentul proiect, ceea ce conduce la o necorelare între normele menţionate, dar şi cu celelalte nemodificate referitoare la garanţii suplimentare.

12. La partea dispozitivă a art.I pct.38, pentru rigoarea exprimării, sugerăm ca sintagma „alin.(12) - (13)” să fie redată sub forma „alin.(12) şi (13)”, observaţie valabilă pentru toate situaţiile similare în care se face referire la două alineate succesive.

13. La art.I pct.42, referitor la art.28² alin.(4), semnalăm că nu se înţelege de ce a fost exclus din sfera solicitanţilor, actualul creditor, iar din textul de la alin.(5), cesionarul ipotecii, dat fiind că textele în vigoare soluţiile normative îi vizau şi pe aceştia.

14. La art.I pct.47, referitor la textul propus pentru art.31¹ alin.(1) lit.j), pentru un spor de rigoare normativă, sugerăm ca partea finală să fie reformulată, astfel: „care să conducă la perturbarea funcţionării Registrului sau la îngreunarea realizării scopului pentru care aceasta a fost creată”, eliminându-se expresia „într-o manieră”.

La lit.m), din considerente de redactare, propunem ca sintagma „în termenele prevăzute de prevederile legale” să fie înlocuită cu expresia „în termenele legale”.

La lit.g), pentru un spor de precizie în redactare, sugerăm ca textul să precizeze expres alineatele art.28¹ avute în vedere.

În ceea ce priveşte constatarea contravenţiilor, normele propuse reprezintă o reglementare sui generis în această materie. Astfel, deşi potrivit noului art.31¹ alin.(4), săvârşirea contravenţiilor se constată de către personalul de specialitate al Autorităţii de Supraveghere, din redactare nu rezultă care anume este actul de constatare, care i se comunică persoanei în cauză, la care aceasta trebuie să formuleze obiecţiuni în termen de 3 zile de la comunicare.

Avem în vedere şi faptul că, potrivit alin.(5) al aceluiaşi articol, ministrul justiţiei, prin decizie, aplică doar sancţiunea, deşi prin  conţinutul ei, astfel cum acesta este prevăzut la alin.(6), rezultă că decizia ar reprezenta actul de constatare a contravenţiei şi de aplicare a sancţiunii, act care se poate ataca în faţa instanţei de contencios administrativ.

În plus, la teza a doua a alin.(5), referitoare la săvârşirea contravenţiilor de agenţii împuterniciţi sau de alte persoane, nu rezultă cine anume constată contravenţia, de vreme ce conducătorul compartimentului de specialitate al Autorităţii de Supraveghere aplică, prin decizie, doar sancţiunea.

Precizăm că, potrivit art.15 alin.(1) din Ordonanţa Guvernului nr.2/2001, contravenţia se constată printr-un proces-verbal încheiat de agenţii constatatori. Prin derogare de la aceste prevederi însă, contravenţia se poate constata şi sancţiunea se poate aplica, în cazul de faţă, şi prin decizia ministrului justiţiei. În acest caz, ar fi necesară introducerea unei astfel de derogări.

Pe de altă parte, menţionăm că, potrivit art.21 alin.(2) din Ordonanţa Guvernului nr.2/2001, dacă, potrivit actului normativ de stabilire şi sancţionare a contravenţiei, agentul constatator nu are dreptul să aplice şi sancţiunea, procesul-verbal de constatare se trimite de îndată organului sau persoanei competente să aplice sancţiunea. În acest caz, sancţiunea se aplică prin rezoluţie scrisă pe procesul-verbal.

La alin.(7), sugerăm să se analizeze dacă textele propuse la lit.a) şi c) nu se suprapun şi reglementează aceeaşi sancţiune complementară, în condiţiile în care textul de la lit.a) are o formulare generică „suspendarea dreptului de a opera în Registru”.

La alin.(9), trimiterea la respectiva lege trebuie să se facă sub forma „potrivit Legii contenciosului administrativ nr.554/2004, cu modificările şi completările ulterioare”.

15. Precizăm că, potrivit art.4 alin.(1) şi (2) din Ordonanţa Guvernului nr.2/2001, actele normative prin care se stabilesc şi se sancţionează contravenţii intră în vigoare la 30 de zile de la data publicării; în cazuri urgente se poate prevedea intrarea în vigoare într-un termen mai scurt, dar nu mai puţin de 10 zile.

De aceea, este necesară inserarea unui articol marcat cu cifră romană, care să prevadă expres intrarea în vigoare a normelor care reglementează contravenţiile, în cazul în care se doreşte ca acestea să intre în vigoare într-un termen mai scurt de 30 de zile.

16. La art.I pct.48, în textul propus pentru art.31², pentru corectitudinea normei de trimitere, sintagma „prevăzute de prezentul articol li se aplică prevederile” se va înlocui cu sintagma „prevăzute la art.31¹ li se aplică dispoziţiile ”.

17. La art.II, textul nu este formulat în acord cu normele şi uzanţele de tehnică legislativă referitoare la înlocuirea unor termeni şi expresii.

18. La art.III, pentru precizia normei, este necesar a se menţiona textul în vigoare care prevede poliţă de asigurare la care se face referire.

19. La art.IV, pentru corectitudinea redactării, sintagma „intră în vigoare în termen de 30 de zile” trebuie înlocuită cu expresia „la 30 de zile”.

20. La art.V, este de analizat dacă textul preconizat pentru art.209¹ respectă sensul stabilit în art.2619 din Codul civil, conform căruia, „Condiţiile şi efectele care decurg din rezerva dreptului de proprietate referitor la un bun destinat exportului sunt cârmuite, dacă părţile nu au convenit altfel, de legea statului exportator”.

21. La art.VI, pentru identificarea corectă a ordinului ministrului justiţiei la care se face referire, sintagma „nr.1808/2014” se va scrie sub forma „nr. 1808/C/2014”.

PREŞEDINTE

dr. Dragoş ILIESCU

Bucureşti

Nr.581/20.07.2017